Am trecut noaptea pe aicea şi iaka ce am prins! Pentru cei care nu inteleg ce scrie pe banner, e Lions International.
24
Iul
we serve capitalism
23
Iul
fuck my scroll
Ceteam cu mintea absentă informaţii subproletare pe scroll despre care ar putea fi următorul primar dacă Boc pleacă la Bucureşti după alegerile din toamnă, despre inundaţiile din Mănăştur, despre amenzile OPC-ului acordate unor firme de masaj, despre admiterea în UBB… Mă opresc. Iau Skycam-ul lui Rareş Moldovan, publicat la Vinea, şi ochii pentru o clipă (după o clipă ar trebui să zic “ah”) nu mai rătăcesc bezmetic pe calc. Mă refugiez boiereşte în “Oh, Dumnezeul Meu Cultura”, repet cu voce tare, ca o incantaţie: “iubeşte-mă freacă-te de blugii mei / ca de un copac / peste coastele mele strălucitoare trece-ţi degetele / ca peste un xilofon / fă-mă o orchestră, a big band [...]” (fuck jazz, too).
“He, he, am survolat cu skycamul prin nori, deasupra mulţimii, politicienilor şi jurnaliştilor!” zise el neacceptându-şi condiţia proletară.
Da! E un heroes journey, cum spun gringos. Aparent eroi donquijoteşti, neavând nicio şansă cu morile de vânt ale capitalismului românesc de consum, însă [cu patos]: Istoria ne va da dreptate!
Primesc mesaj de la Geza: Reactie in Lant (7/22/2008 11:07:25 PM): Am definitivat traseul pentru Sambata. Nu uitati ca de la ora 17:00 ne intalnim in Skate Park. Dati stirea mai departe sa afle tot poporul! www.reactieinlant.ro
[încă un articolaş despre astă cauză eco-urbană puteţi găsi aici! păcat că foto e prea mică pe site]
22
Iul
“totul devine marfă”
Sper să vă placă interviul cu Adriana şi Cornel, doi tineri inteligenţi, cu cărţi publicate, despre licenţele pe care le scriu ilegal, la comandă. Un interviu despre un sistem universitar decadent, masificat şi corupt. Îl găsiţi aici! Dacă vreţi o varianta haioasă, cu voci semiHelium, dar şi cu muzică bună - Gotye, cu care i-am înnebunit pe camarazi în ultimul timp, puteţi asculta emisiunea aicea! Treceţi doar peste primele 7 minute de ştiri.
Cand ma gandesc la excursia cu Ioana, Dodo si Andreea & Co, imi spun ca adevarata poveste e intamplarile cu ei, doar schitzabile, deloc epopeice si nu ce a iesit - articolul ecologist despre gunoaiele de la laguna. Dar si Bonsaii sunt mignoni, aparent deloc spectaculosi. Ce as fi povestit? Pai, cum mergeam cu masina prin praf si ascultam obsesiv&compulsiv Gotye, cum trecea trenul, cum mancam ciorba de burta, cum ne dadeam cu bitzele si io ma tot miram de nebuna de Ioana care alearga 10 km in Babes si apoi mai face 40 de km cu bitza cu glezna scrantita, cum ne-am prajit spatele la soare, cum mi-a sarit Andreea in brate in apa, ca nu stia sa inoate si cum… Dar, deh, nu sunt de interes public “informatiile” acestea, asa ca ma multumesc cu ast ton educativ, moralist, ultragiat si donquijotesc despre ghirlandele de plastic din laguna albastra, in articolul din Cetateanul Clujean.
Cu ocazia asta mi-am amintit de alta excursie lagunista cu Mihai, Teo si Tudor Guţă.
Profităm de post ca să ne cerem scuze tuturor proprietarilor de căruţe care ne claxonau pt că Mihai era prea încet la volan. Îl iertăm pt că e începător, fiind prima excursie cu maşina în afara oraşului. De aceea, să nu vă lăsaţi păcăliţi de faptul că Mihai e ud în poze. Nu era de la baie, că nu intrase în apă gândindu-se cum să-şi planifice drumul înapoi şi mişcările la volan, ci erau broboane de transpiraţie.
20
Iul
un link pe stil vechi
Uneori citatul e un link pe stil vechi. Inutil sa remarc fraza elegantă a lui Norman Manea, profunzimea spusei lui (din Obs cultural, 10-16 iulie 2008, intermediată prin revist@ presei culturale a lui Alin Cristea, pe care o puteţi avea dacă vă înscrieţi la adresa - listmaster@alincristea.ro):
Biblioteca nu este un turn de fildes, ci o catedrala laica si un mare laborator al mintii si al sufletului, arhiva inestimabila a rebeliunii spiritului contra mortii si a neantului, dar, nu o data, si anticamera rebeliunii contra barbariei cotidiene, a maleficilor ei campanii de siluire a constiintei, de manipulare a Utopiei intr-un vast aparat al suspiciunii si al crimei. Biblioteca Babel a lui Borges este lumea insasi, chiar nodul de esente al traiectoriilor existentiale pe care scrisul le scruteaza si reinventeaza, abolind ingradirile si conferind durata, aureolind, astfel, marunta noastra trecere printre stele. Sub hipnoza marilor magicieni ai scrisului, gindul si-a descoperit, in bibliotecile bucurestene, alta cadenta si alta frazare, si si-a gasit, treptat, expresia. Literatura a sporit intelegerea miracolelor si a zadarniciilor lumii, dar a si potentat calea de acces spre dezlegatele perplexitati, pierderi si promisiuni ale eului. [Bibliotecile sufletului]
[penultima scrisoare]
public e politic!
Tuesday, June 3, 2008 3:42 AM
Draga A,
azi m-am dus la lucru, dar n-am facut nimic. Din nou. Nu prea aveam subiecte, dar nici daca as fi facut ceva propuneri pentru jurnalele de la Bucuresti sau Cluj, nu as da o gramada de telefoane de pe mobilul meu. Jurnal regional oricum nu era. Asa ca ascult muzica, imi mai periez blogul, fac exercitii de engleza si se pare ca ii scot pe ceilalti reporteri din sarite cu mintea mea hodinita.
Insa, problemele mele personale is chiar minore, in raport cu un rau mai extins si de aceea mai insesizabil. Mai pervers. Ma refer la substituirea notiunii de “public” cu cea de “politic”. Eu pot povesti ce se aude pe aici si pe la Cluj, insa nu am date sa o dovedesc. Postul TVR Targu Mures s-a facut la presiunile UDMR si printr-o intelegere cu PSD. UDMR se teme de cresterea influentei PCM in Secuime, asa ca vrea sa-si asigure o masura in plus de fidelizare a electoratului si, implicit, de perpetuare a puterii conducerii lor. De pilda, Laszlo Borbely este unul dintre principalii politiceni interesati de aparitia postului. Ce nu inteleg e: de ce el era abilitat mai demult sa dea declaratii de genul celor mai jos si nu cineva din TVR?:
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Laszlo Borbely a declarat că studioul regional al televiziunii publice va funcţiona la Mureş din februarie 2008. Precizând că are informaţiile de la mai-marele TVR, Alexandru Sassu, Borbely a anunţat:
„Consiliul de Administraţie al televiziunii publice a decis înfiinţarea studioului teritorial TVR Târgu Mureş. Sunt deja rezervate acele camere şi utilităţi pentru a porni acest studio regional, care va fi cât cel de la Cluj. Probabil din luna februarie vom avea o televiziune publică locală”.
Ministrul a mai precizat că pentru noul studio există deja prevăzuţi banii în bugetul TVR pe anul 2008 şi că, până la reabilitarea clădirii fostei Clinici de Fizioterapie, studioul TVR Târgu-Mureş ar putea emite dintr-un spaţiu închiriat.” (mai multe, aici!)
Dincolo de un interes politic al lui Borbely se pare ca exista si unul, sa-i zic, personal. Postul de director nu a fost scos inca la concurs. Prin Cluj si Targu Mures este anuntata ca posibil director sotia ministrului - Melinda Borbely, in momentul de fata dir. adj. la postul public Radio Tg Mures! De acolo au venit o parte dintre redactorii, foarte simpatici de altfel, de la sectia maghiara. Ei se plangeau de ce se petrece cu o parte a redactiei maghiare de la radio, care s-ar fi radicalizat si tine cu PCM-ul si ca, din pacate, d-na Borbely nu ii poate tine in frau.
Din pacate, nu am date in legatura cu trocul politic dintre UDMR si PSD pentru ca acest post sa se infiinteze. Desi, sunt pentru infiinatrea unor astfel de statii regionale, pe principiul descentralizarii, a apropierii informatiei de locul in care traiesti, din nefericire, acest post nu s-a creat de jos, la o cerere a publicului, asa cum ar fi normal (oricum, e saturata piata informationala, dar cu produse de talcioc), ci, cu decizie politica, de sus. Daca americanii ziceau in anii 60 ”the personal is pollitical”, noi, in Romania, am putea spune ca “publicul e politic”.
Daca n-am date dintr-o zona “investigativa”, macar pot sa fac observatii dintr-un unghi vag psihologizant. Merg la cafea cu doua dintre reporteritze, care sunt cam nemultumite de faptul ca nu “prestez”. Una dintre ele, Lacrima, imi spune:
- Adi, tu nu prea esti om de echipa…
- In ce sens, om de echipa? Sa ma vedeti la fotbal ce bataios is, la meciul de deseara din Cupa presei, zic la mijto.
- Nu acolo. Zic aici. Noi muncim ziua, noaptea, iar tu freci menta prin redactie.
Enervat. Pentru ca am mai avut discutia asta. Repet ca o moara stricata:
- N-am telefon, calc, domeniu si…
- Pai, ce, noi avem? Lucram in aceleasi conditii!
- Aveti si voi libertatea sa nu mai sunati de pe mobilele voastre si cu asta basta.
- Stii cum e, tu nu intelegi! E o echipa care e la inceput. Eu te inteleg foarte bine, ca si eu am costuri imense, dar trebuie sa facem niste sacrificii acuma, pana se aseaza lucrurile, imi explica Lacrima. Cu toate acestea, recunosc ca Lacrima e mult mai capabila decat mine la modul in care e perceputa la noi practica jurnalista, mai ales cea de stiri.
Ma amuza tiparul acesta… slugarnic cu seful, dar ratoit in alte ocazii. Tot ea, langa Ceausescu, la calculator, care ii edita un text de-al ei. El explica si intoarce constant capul catre ea. Ton autoritar, sigur de sine. De fiecare data cand se intoarce, Lacrima asculta cu ochii mari, clipeste din gene, ca emoticonul ala de la messenger, da din cap si zice: Da, da. Alta explicatie, alt da. Am numarat intr-un interval de 2 minute peste 10 da-uri, apoi am plecat. Fara exagerare! Poate era doar un tic verbal, dar spune multe.
T tzuc! Adi
radio transilvania: Cum iti descrii viata in trei cuvinte? Elena sunt si astept parerea ta la Drive On!
adi dohotaru: a fost odata…
adio transilvania: asta e rasp tau?
adi dohotaru: da
17
Iul
lumea lui alea alea
Mi-ar placea ca jurnalistii sa faca intr-o saptamana tzugu reportaje dupa chestii pe care le vad pe stalpi sau la mica publicitate sau, doamne feri, chestii observate direct cu ochiul pe strada, si sa nu apara articole dupa comunicate de presa ori conferinte. Asa… sa punem de-un carnaval.
Induiosator acest afis! Asta e, traim in lumea lui alea alea.
16
Iul
doho guru blank zen
Am zis inconstient blank de vreo doua ori. Probabil pentru ca il citisem pe Vlad Moldovan, care a scos de curand la Cartea Romaneasca volumul Blank, pe care vi-l recomand cu mare caldura. Mai ales ca Vlad e unul dintre poetii care participa la proiectul meu de a-i pune poetii clujeni pe muzica electro, de a/i readuce in “agora” din baruri
Radio Transilvania: Care consideri ca este misiunea unui om in aceasta viata? Elena sunt si astept parerea mea de aceasta data la Drive On!
adi dohotaru: vai, elena, stii bine ca nu exista o misiune, ci mii si mii de misiuni. ar fi foarte crispant si robotic daca ar fi doar o singura “misiunea”. iar una dintre ele e sa fii modest, sa nu iti asumi niciun apostolat, nicio misiune, sa fii un blank [zen], un burete care absoarbe bucurii, informatii, camaraderii, senzatii. asa cum incerc acum, de pilda, sa iti absorb dilemele tale existentiale, chiar daca nu le inteleg. nu le inteleg in sensul in care nu imi pun o intrebare asa hardcore, daca nu stiu sa raspund la ea. dar poate ca tot timpul facem asta, dam raspunsuri la chestii imposibil de rezolvat. de aia si vajaie totul in jurul nostru, alteori viermuieste. totusi, in starile de buna dispozitie e miscare pura, fara balasturi si oboseli
Radio Transilvania: De ce iti este teama cel mai mult in viata asta? Elena sunt si azi astept parerea ta la Drive On!
adi dohotaru: DE PROSTI!!! diavolul nu e diabolic, e prost ca noaptea, de aia si ii asa de niegru. asta era si vb lui Paleologu. dupa ce a stat in inchisoare zicea ca nu rautatea gardienilor il deranja asa tare, caci si rautatea se cultiva, se poate sofistica. spunea ca prostia nuda, lipsa de rafinament, sunt cele mai deranjante. apoi, cred ca rautatea o fi avand nevoie si de o doza de perversitate, de maleabilitate. prostul ii blank, dintr-o bucata, cu convingeri indestructibile
radio transilvania: ce rasp fain
Tudor Runcanu: eu am fost mai melancolic… Cel mai mult ma tem de zilele care trec fara sa lase nici un fel de dovada
adi dohotaru: a, da frumos
